Skip to content Skip to left sidebar Skip to right sidebar Skip to footer
Primăria Comunei Jilava

Istoria comunei

Fortul 13 Jilava va intra în circuitul turistic al județului Ilfov

“Am decis să preluăm acest monument istoric, să-l reintroducem în circuitul cultural, turistic, al Județului Ilfov.
Chiar anul acesta am mers în teren, alături de colegele mele, de dna ministru Gorghiu, dna ministru Turcan. Este un monument impresionant. Chiar și astăzi. Este important să cunoaștem istoria, pentru a construi un viitor mai bun, mai sigur, în care valorile democrației să nu fie în niciun moment puse în pericol.
De ce am preluat Fortul 13? În primul rând, monumentul este în județul nostru. Mai departe, noi deja am trecut la treabă. Îl reconsolidăm, pregătim lucrări de conservare și restaurare, îl integrăm în circuitul turistic din Ilfov”, spune președintele CJ Ilfov, Hubert Thuma.

La dezbaterea organizată pe tema Fortului 13 Jilava au participat, președintele CJ Ilfov, Hubert Thuma, ministra Justiției, Alina Gorghiu, consilierii județeni, Ștefan Rădulescu și Voicu Vincentiu, administratorul public al Județului Ilfov, Olivia Ana Ciobanu Oprescu, primarul localității Jilava, Petre Elefterie Ilie, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, Niculina Moica, președintele Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Constantin Buchet.

Elefterie Ilie Petre, la conferința legata de Fortul 13 din Jilava

”Este o rară oportunitate pentru Jilava să devină parte a unui circuit turistic. Istoria locului, al Fortului 13, este o parte a istoriei României. Este un loc care merită vizitat, pentru că ascunde multe povești de viață și din păcate aici și-au găsit sfâșitul multe personalități ale țării noastre. Istoria acestui Fort 13 trebuie cunoscută de oameni pentru că cei care nu își cunosc istoria riscă să o repete”, spune primarul comunei Jilava, Elefterie Ilie Petre.
În sală, zeci de elevi din Ilfov au asistat la lecția deschisă de istorie, fiind și ei speakeri în cadrul evenimentului.

Comuna Jilava se afla in partea centrala a Campiei Romane, mai precis in Campia Vlasiei. Este zona unde altadata se intindeau vestitii Codrii ai Vlasiei, zona marcata de confluenta Argesului cu Sabarul si Cociocul. Astazi este o regiune agricola importanta.
Comuna Jilava are o istorie milenara. Cercetarile arheologice din anul 1929 au scos la iveala importante vestigii care dovedesc existenta unei locuiri umane in aceasta zona cu pe 2 000 de ani e.v. (apartin culturii de tip “Gumelnita B”).
Cel mai vechi document cunoscut pana acum care atesta existenta Jilavei a fost emis la Bucuresti in iunie 1716 prin care “popa Radu de la Jilava vinde logofatului Matei Farcasanu o casa cu loc si gradina”. Dintr-un alt document emis 6 ani mai tarziu tot la Bucuresti si in care este pomenit acelasi “popa Radu de la Jilava”, reiese ca satul apartinea logofatului Constantin II. Dupa aceste izvoare satul Jilava a luat fiinta in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu (1688-1714).
La inceputul secolului XX, comuna Jilava avea 3178 ha. si 1719 locuitori. In comuna se aflau doi mari propietari: Petrovici Armis, care stapanea 1596 ha si George Diamandi, care stapanea 500 ha..Taranii stapaneau 1082 ha. Locuitorii impropietariti erau in numar de 149, iar cei neampropietariti 287. Comuna avea doua scoli, una la Jilava, cu 23 elevi si una la Mierlari, cu 10 elevi, doua biserici, la Jilava si la Mierlari, o banca populara, o moara cu benzina, un oficiu postal, o infirmerie si 8 carciumi.
In anul 1908 comuna Jilava a primit in compunerea sa inca 2 sate, Belu si Progresu (ultimele doua sate vor forma, incepand cu 1 aprilie 1914 o comuna separata numita Serban Voda), cu o populatie de 7432 locuitorii din care 3944 barbati si 3488 femei si a fost inclusa in plasa Vidra.
La recensamantul din 2002 populatia comunei Jilava era de 11919 locuitori. Jilava se situeaza pe locul 7 din punct de vedere al numarului populatiei, raportat la localitatile judetului Ilfov.

Informatie preluata de pe site-ul Promovare-Jilava.ro