Istoria comunei

Comuna Jilava se afla in partea centrala a Campiei Romane, mai precis in Campia Vlasiei. Este zona unde altadata se intindeau vestitii Codrii ai Vlasiei, zona marcata de confluenta Argesului cu Sabarul si Cociocul. Astazi este o regiune agricola importanta.
Comuna Jilava are o istorie milenara. Cercetarile arheologice din anul 1929 au scos la iveala importante vestigii care dovedesc existenta unei locuiri umane in aceasta zona cu pe 2 000 de ani e.v. (apartin culturii de tip “Gumelnita B”).
Cel mai vechi document cunoscut pana acum care atesta existenta Jilavei a fost emis la Bucuresti in iunie 1716 prin care “popa Radu de la Jilava vinde logofatului Matei Farcasanu o casa cu loc si gradina”. Dintr-un alt document emis 6 ani mai tarziu tot la Bucuresti si in care este pomenit acelasi “popa Radu de la Jilava”, reiese ca satul apartinea logofatului Constantin II. Dupa aceste izvoare satul Jilava a luat fiinta in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu (1688-1714).
La inceputul secolului XX, comuna Jilava avea 3178 ha. si 1719 locuitori. In comuna se aflau doi mari propietari: Petrovici Armis, care stapanea 1596 ha si George Diamandi, care stapanea 500 ha..Taranii stapaneau 1082 ha. Locuitorii impropietariti erau in numar de 149, iar cei neampropietariti 287. Comuna avea doua scoli, una la Jilava, cu 23 elevi si una la Mierlari, cu 10 elevi, doua biserici, la Jilava si la Mierlari, o banca populara, o moara cu benzina, un oficiu postal, o infirmerie si 8 carciumi.
In anul 1908 comuna Jilava a primit in compunerea sa inca 2 sate, Belu si Progresu (ultimele doua sate vor forma, incepand cu 1 aprilie 1914 o comuna separata numita Serban Voda), cu o populatie de 7432 locuitorii din care 3944 barbati si 3488 femei si a fost inclusa in plasa Vidra.
La recensamantul din 2002 populatia comunei Jilava era de 11919 locuitori. Jilava se situeaza pe locul 7 din punct de vedere al numarului populatiei, raportat la localitatile judetului Ilfov.

Informatie preluata de pe site-ul Promovare-Jilava.ro